DISCURSURILE CANDIDAȚILOR ÎN CAMPANIA PREZIDENȚIALĂ DIN ROMÂNIA 2024: MESAJE, STRATEGII ȘI IMPACT
Activitate practică la opționalul de Jurnalism și educație media – Clasa a 12-a B
ARGUMENT
Pentru că suntem filologi cu veleități jurnalistice, ba mai mult decât atât, votanți, am hotărât să analizăm discursurile candidaților la președinție, ținând cont nu doar de tehnicile folosite, ci și de efectele pe termen lung, pe care aceste discursuri le au asupra modului în care publicul percepe politicienii și votul.
În contextul campaniei pentru președinția României din 2024, discursurile politicienilor, unii dintre ei candidați la prezidențiale, pot deveni un veritabil material de studiu, întrucât furnizează exemple elocvente de exagerare, discriminare, manipulare sau chiar retorică agresivă, manifestându-se printr-o concentrare pe clișee lingvistice ori elemente negative, dovezi că limitele libertății de exprimare sunt depășite de mult în spațiul public.
OBIECTIVELE ACESTEI ACTIVITĂȚI:
1. Dezvoltarea abilității de a analiza și de a evalua sursele de informare media legate de campaniile electorale;
2. Înțelegerea modului în care mesajele politice sunt construite și prezentate pentru a atrage susținători;
3. Creșterea spiritului critic în fața discursurilor politice și a manipulării media.
PUBLIC ȚINTĂ: Toți cetățenii cu drept de vot (în special, tinerii)
MOTTO-UL ACTIVITĂȚII: VOTEZ PENTRU DEMOCRAȚIE!
DURATA: 120 de minute
PROFESORI: Luciana RADU, Loredana FULGA
……
1. INTRODUCERE
Scop: Familiarizarea elevilor cu conceptul de campanie electorală și analiza discursurilor politice.
Activitate introductivă:
Începem cu o discuție despre alegerile prezidențiale:
– Ce știți despre alegerile prezidențiale? Care sunt pașii principali ai unei campanii?
– Care sunt obiectivele unui candidat în cadrul unei campanii electorale?
– Cum percepeți mesajele politice transmise de candidați?
Explicăm, pe scurt, cum discursurile politice și imaginea unui candidat sunt construite de echipele de campanie, având ca scop atragerea unui anumit tip de electorat.
2. ACTIVITATE DE GRUP: Analiza discursurilor candidaților (campanie și pre-campanie)
Scop: Dezvoltarea abilității de a analiza un discurs politic din perspectivă jurnalistică.
Activitate:
Elevii sunt împărțiți în grupuri de câte 3-4 persoane. Fiecare grup va analiza un candidat la alegerile prezidențiale din 2024 (profil, CV, discursuri recente sau declarații importante făcute de candidați, de-a lungul timpului, programe politice).
La sfârșitul etapei de documentare, vor răspunde următoarelor întrebări:
– Care sunt principalele teme și promisiuni abordate de candidat?
– Identificați cuvintele cheie folosite pentru a atrage susținători!
– Cum sunt tonul și stilul discursului? (Exemplu: emoțional, rațional, combativ?)
– Există elemente de manipulare sau de apel la frică, speranță sau alte emoții?
– Ce strategii de comunicare folosește pentru a convinge electoratul?
Fiecare grup va nota răspunsurile și va prezenta concluziile în fața clasei.
3. FOLLOW UP: „Manipularea și retorica în discursurile electorale”
Scop: Înțelegerea modului în care discursurile politice pot manipula opinia publică.
Activitate:
După prezentarea grupurilor, este organizată o dezbatere despre modalitățile de manipulare a opiniei publice prin discursurile politice.
……
OBSERVAȚII
Prezentăm, mai jos, principalele observații ale elevilor noștri, în urma analizei efectuate de ei:
1. CANDIDAȚI CARE NU AU UN PROGRAM POLITIC și care nu apar nici măcar în sondaje. Sunt așa numiții „candidați iepurași”. Aceștia speră să obțină diverse funcții în viitoarea administrație sau au misiunea de a lua voturi de la candidații importanți.
2. SIMULAREA ÎNCREDERII ȘI A OPTIMISMULUI, de unde și contrastul cu declarațiile publice anterioare ale candidaților. Elevii au identificat cuvinte cheie, devenite clișee, în discursurile recente: „schimbare”, „transparență”, „comunitate”, „responsabilitate”, „viitor” etc.
3. ELEMENTE NEGATIVE ȘI TEHNICI DE ATAC VERBAL
De-a lungul timpului, discursurile candidaților au fost, adesea, construite în jurul unor teme obsesive, cum ar fi: MANIPULAREA, CORUPȚIA, HOȚIA, IMPOSTURA, FALIMENTUL etc. Aceste teme sunt repetate până la saturație, transformându-se în simple marote discursive, care nu contribuie la o dezbatere constructivă. Mai mult decât atât, utilizarea INSULTEI și a CALOMNIEI servește nu doar pentru a discredita oponenții, ci și pentru a construi o narațiune maniheistă, în care „celălalt” este privit ca răul absolut.
Astfel, unul dintre candidați vine, în contextul alegerilor, cu declarații deosebit de ofensatoare și denigratoare: „Azi, când trăim vremea candidaturilor și ne uităm la peisajul politic, avem senzația că România arată ca o casă de nebuni.” (digi24.ro, data publicării 7.09.2024).
La o retorică virulentă apelează majoritatea politicienilor români, care fac apel la calificative puternice precum: „hoți”, „impostori”, „baroni locali”, „mafioți”, discreditând nu doar partidele rivale, ci și întreaga clasă politică.
4. MANIPULAREA EMOȚIONALĂ apare constant în discursurile acestora, subliniind o retorică naționalistă, care se folosește nu doar de emoțiile pozitive ale electoratului, ci și de sentimentul lui de frustrare față de clasa politică. Numeroși politicieni promit românilor plecați în străinătate importante facilități fiscale dacă se întorc acasă. (http://xn--tiripesurse-i9d.ro/, publicat 3.10.2024). O propunere care, deși generoasă, este văzută de elevi ca o metodă de a exploata sentimentele de dor și insecuritate ale celor plecați, oferindu-le o soluție idealizată pentru a reveni în țară.
5. LIMBAJUL INCENDIAR contribuie la dezbinarea și polarizarea societății, așa cum se poate observa în declarația unuia dintre candidații la prezidențiale:
„NOI știm să depunem efort. Poate de aceea sunt singurul care a avut curaj să își anunțe candidatura. CEILALȚI merg după aprobări pe la ambasade. Și sunt și foarte, foarte leneși. Foarte leneși. E timpul pentru un președinte energic, nu pentru ficuși, pentru îmbuibați sau turiști.” (aurnews.ro, 15.06.2024). Această încărcătură de ostilitate creează un climat toxic în discursul public, îndepărtându-se de normele unui dialog civilizat.
6. LIMBAJUL POPULIST ȘI PROMISIUNILE GRANDIOASE precum reindustrializarea României, scutiri de taxe, promisiuni nerealiste. (sursa: Ziarul Financiar, 23 octombrie 2024, www.rfi.fr. publicat 25.07.2024) Aceste declarații, deși atrăgătoare, sunt tactici de manipulare, adresându-se dorinței de schimbare rapidă și eficientă, fără a oferi detalii clare.
CONCLUZII
Din nefericire, discursul politic românesc se caracterizează, de-a lungul timpului, prin infantilizare lingvistică: neasumare, afectare, recurs la emoții, în detrimentul rațiunii, lipsă de responsabilitate. Încercarea candidaților la președinție de a rămâne echilibrați, pozitivi, optimiști, în campanie, vine în contrast cu declarațiile publice anterioare. De aceea, întrebarea noastră este pertinentă: Stimați candidați, pledați pentru puterea votului sau vreți să subminați credibilitatea acestuia definitiv?
ÎNDEMN PENTRU TINERI
Chiar dacă din analiza elevilor noștri reiese că unii candidați au discursuri nepotrivite, puterea de a schimba acest lucru stă în mâinile voastre, ale tinerilor! Votul este șansa de a filtra ce nu reprezintă valorile voastre și de a da o direcție corectă societății. Nu lăsați pe alții să decidă în locul vostru – ieșiți la vot și demonstrați că tinerii pot face diferența!
Surse online:
