Ziua Limbilor Europei este o manifestare care celebrează diversitatea lingvistică, plurilingvismul, învățarea limbilor străine pe durata vieții. Obiectivele acesteia constau in atragerea atenției publicului asupra importanței învățării limbilor străine și in sensibilizarea cetatenilor cu privire la existența și valoarea tuturor limbilor vorbite în Europa, încurajând învățarea lor.
In cadrul liceului „Danubius”, aceasta data a fost marcata corespunzator prin activitati atractive, bazate pe invatarea prin cooperare si prin descoperire, organizate de catre catedra de limbi straine. De exemplu, clasele a XII-a E si F, a XI-a F si a IX-a B (profesor Piperea Maria-Alexandra) au sustinut doua activitati interesante care valorifica atat perspectiva orala asupra limbii, prin felul in care aceasta se manifesta in genul aforistic, „Loteria proverbelor” , cat si perspectiva culta, prin analizarea transformarilor suferite de „spiritul” poetic al limbii materne in urma traducerii unei opere, „Poezia-intre original si traducere”.
„Loteria proverbelor” a fost intampinata cu succes de catre toti elevii, datorita valorificarii inteligentelor multiple:
inteligenta lingvistica (sensibilizare cu privire la sensul si ordinea cuvintelor),
- inteligenta logico-matematica (capacitatea de a opera cu modele, categorii şi relaţii, de a grupa, ordona şi a interpreta date),
- inteligenta vizual-spatiala (capacitatea de a forma un model mental spaţial, de a rezolva probleme prin intermediul reprezentărilor spaţiale şi ale imaginii),
- inteligenta muzicala (incadrarea cuvintelor in campul unei anumite limbi in functie de sonoritatea acestora),
- inteligenta corporal-kinestezica (rezolvarea de probleme şi generarea de produse cu ajutorul mişcării corpului, îndemânarea în manipularea obiectelor),
- inteligenta interpersonală – (capacitatea de a rezolva probleme prin interactiunea cu ceilalţi),
- inteligenta intrapersonală – (rezolvarea de probleme şi generarea de produse prin cunoaşterea de sine, capacitatea de acces la propriile trăiri şi abilitatea de a le discrimina şi exprima),
- inteligenta naturalista si cea existentiala.
In linii mari, prima activitate poate fi descrisa astfel: profesorul a amestecat intr-un plic mare mai multe cartonase diferit colorate pe care erau scrise cuvinte apartinand urmatoarelor limbi: romana, franceza, engleza, germana, italiana, portugheza, spaniola. Elevii au extras pe rand toate cartonasele si le-au grupat in coloane corespunzatoare celor 7 limbi alese, apeland la cunostintele anterioare (cu privire la sonoritate, scriere, asemanari/deosebiri intre limbile neolatine). Urmatorul pas a fost eliminarea cuvintelor-intruse si aranjarea intr-o ordine logica a cuvintelor ramase in vederea obtinerii unui proverb. Sintagma obtinuta a fost scrisa la tabla, respectand un cod al culorilor, tradusa mot-a-mot si comparata cu echivalentul romanesc, iar cartonasele au fost lipite pe panouri pentru „a supravietui” stergerii tablei.
A doua activitate, desi a implicat toata clasa prin solicitari diferentiate (lectura, explorarea textului, posibile interpretari), a necesitat un nivel mai inalt de pregatire lingvistica si o inclinatie mai pregnanta catre arta cuvantului. Au fost lecturate bilingv (romana-franceza) fragmente extrase din poezii celebre in vederea sesizarii transformarilor structurale si semantice care au avut loc la trecerea poeziilor respective din limba materna in limba franceza.
Concluzia a fost urmatoarea: cultura minora (de tip oral), ne reuneste din punct de vedere existential, iar cultura majora (de tip scriptural) ne diferentiaza spiritual.
prof. Piperea Maria-Alexandra
