Joi, 9 aprilie 2015, în cadrul Liceului „Danubius”, s-a desfășurat atelierul cu tematică pascală „Eliberarea prin simbol”.
Rezultatul prolificului parteneriat cu Liceul Tehnologic „Dan Mateescu”, acest atelier a implicat mai multi elevi, sub coordonarea profesorilor Amalia Marin, Ancuța Abele (Liceul Tehnologic Dan Mateescu), Ana Stefan, Dumitrel Toma (Liceul „Danubius”).
Atelierul a fost planificat pentru ca elevii să cunoască semnificația simbolului și pentru a analiza câteva simboluri pascale, dar și pentru a fi inițiați în arta încondeierii ouălor.
Arta încondeierii ouălor este impresionantă prin vechime (primele dovezi despre pictarea ouălor datează din urmă cu 60.000 de ani), prin diversitatea spațiilor geografice în care este întâlnită (Africa, Europa – cu preponderență în spațiul slav/ortodox, Asia, America), dar și prin tradiția creștină și precreștină.
În spațiul cultural românesc, oul încondeiat a reprezentat inclusiv subiectul unor creații literare, cea mai cunoscută fiind poezia lui Ion Barbu – Oul dogmatic.
În țara noastră, arta încondeierii oului este considerată specific românească, în zona Bucovinei existând o preocupare deosebită pentru transmiterea din generație în generație și perfecționarea acestei arte.
Elevii prezenți la atelier au aflat informații despre tehnicile de încondeiere a ouălor, dar au putut și experimenta lucrul cu chişiţa, instrumentul prin intermediul căruia oul se acoperă cu ceară naturală. Încondeierea ouălor reprezintă un proces de migală, care necesită multă răbdare și atenție.
În zilele noastre, încondeierea ouălor poate reprezenta și o activitate cu pronunțat caracter economic, aducătoare de profit, prețul acestora depinzând de complexitatea modelelor și accesoriile utilizate (pietre prețioase, mărgele etc.)
„Ornamentica oualelor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.
Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
– linia dreapta verticala = viata ;
– linia dreapta orizontala = moartea ;
– linia dubla dreapta = eternitatea ;
– linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
– linia usor ondulata = apa, purificarea ;
– spirala = timpul, eternitatea ;
– dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
Dintre cele mai utilizate motive amintim:
– Crucea – semnul crestinatatii – in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
– Crucea Pastelui – crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
– Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca – este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
– Crucea nafurei – crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
– Steaua – este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
– Manastirea – tot un simbol al crestinatatii ;
– Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul ;
– Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;
– Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;
– Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ;
– Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.”
