Написао: ЛапчевићМ. Стево
Говорећи о себи, о времену у којем је био „осуђен“ да живи, те о људима које је сретао у том времену, Парежанин је имао обичај да каже: „Суђено ми је да живим у једном вртоглавом времену, у времену судбоносних догађаја, на прекретници, у доба политичких, социјалних и научних револуција и преображаја, у једном сасвимм немирном и неизвесном периоду људске историје. И шта сам ја ту? Ни „сламка на вихорини“! Ми обични смртници нисмо у стању да дамо правилну оцену и објашњење ни догађајима које свакодневно доживљујемо, а камоли да би могли да предвиђамо шта ће се сутра догодити, како ће се ствари развијати. Запали смо у времена кад се заиста више не зна шта нам носи дан а шта ноћ.“[1]
Constantin PAPANACE - date biografice:
Citeşte mai mult...
S-a născut la 15 septembrie 1904 în Grecia la Selia, aproape de orașul Veria din provincia Macedonia, regiune cu o numeroasă populație aromânească. Familia (tatăl său Ion, mama sa Ianula și ceilalți nouă frați și surori) și apropiații îi spuneau Costache.
Când Nicolae Coci trece Dunărea să se agonisească în Valahia, nu avea să se gândească că este tată de basileu. Aromân din Epir, arbănaşi după denumirea vremurilor, se stabileşte iniţial la Arbănaşi(Poroişte), cunoscută localitate a valahilor sud dunăreni.
Citeşte mai mult...
Familia sa este o familie nici săracă, nici bogată, cu dorinţă mare de căpătuială. Este de la sine înţeles că se alătură necondiţionat numeroaselor familii venite din sud, indiferent dacă sunt marile familii ale romeilor, din care Cantacuzinii strălucesc, sau ale valahilor.
Aţi văzut în prelegerea trecută modul fericit în care s-a desfăşurat campania germană din Ungaria în decursul anilor 1685 şi 1686. După căderea Budei şi a Seghedinului, Ungaria este aproape în întregime eliberată. Totodată, suzeranitatea otomană în Ardeal, ca şi în Ţara Românească primi o grea lovitură prin aceste victorii. În cercurile catolice, ca şi în cele austriece, entuziasmul era mare; începu a se vorbi din nou de atacul asupra Constantinopolului şi de izgonirea turcilor din Europa.
Citeşte mai mult...
Un articol al ilustrului profesor și teolog Dumitru Stăniloae legat pactul Balcanic, încheiat în 1934 între România, Iugoslavia, Grecia și Turcia.
Pactul balcanic, încheiat curând, a strâns statele din sud-est Europei într-o unitate se va desăvârşi continuu, întinzându-se asupra a tot mai multe din ramurile de viaţă ale celor patru popoare. Nu e necesar să insistăm asupra adevărului ca bază spirituală care a făcut posibilă încheierea acestui pact şi care va permite legături tot mai strânse între statele semnatare este o remarcabilă comunitate de idei
